Ioan este un elev orb ce are mai multe probleme. El a fost nerăbdător de a merge la un curs de jurnalism, dar a devenit anxios referitor la ce se poate întâmpla. Din fericire un coleg, i-a oferit oportunitatea de a completa o unitate în Caracteristicile Scrierii ce contribuie la calificarea în Jurnalismul Practic. Ioan a decis să vadă dacă îi place acest fel de muncă şi pentru a explora dacă poate să facă faţă sau nu.

Oricum, colegiul nu are iniţiativa achiziţionării unei tehnologii asistive. Ioan are propriul său computer care este echipat cu un cititor de ecran numit JAWS (Job Access With Speech), astfel că, el trebuie să ţină cont de instrucţiunile colegiului pentru a realiza acest articol acasă.

Profesorul lui Ioan a realizat destul de repede că el are abilitatea de a scrie şi folosi computerul ca şi ceilalţi colegi de clasă. Pentru a începe, Ioan lucrează cu sprijinul unităţii Caracteristicii Scrierii. El a realizat o scurtă înregistrare, iar el şi profesorul său au avut un schimb de emailuri şi au stat împreună în clasă atunci când şi-a realizat munca. La sfârşitul vacanţei de vară, Ioan a ştiut că cursul de Jurnalism Practic este pentru el. L-a rugat pe profesorul său să-i spună dacă întrevede vreo problemă atunci când el începe cursul. Profesorul său consideră că, cursul de DTP (Desktop Publishing) poate fi dificil de adaptat, dar el a fost pregătit pentru astfel de cursuri, iar în special meritul este acordat programului Caracteristicii Scrierii.

Înainte de a începe cursul, Ioan a avut nevoie de un girant (Alocaţia elevilor cu dizabilităţi) pentru a achiziţiona un program de luarea a notiţelor care îl va ajuta să stenografieze cursurile. Întotdeauna el a utilizat fonduri pentru achiziţionarea tehnologiei asistive – Notificator Braille, un mic dispozitiv ce conţine un display Braille de 32 de celule. Când Ioan tipăreşte Braille la maşină, el este apoi capabil să citească ceea ce a scris.

Deşi Ioan şi-a rezolvat bine prima unitate, el a decis că alocarea unui timp mai mare pentru studiu îl va surmena foarte tare şi îi va fi greu să facă faţă. După o negociere cu colegiu, s-a ajuns la un acord prin care el va completa cursul pe baza timpului petrecut. Pentru cele mai multe subiecte, el a luat notiţele pe un CD sau i-au fost trimise pe email. Colegiul a cumpărat un copiator de cititor de ecran, JAWS, pe care el îl folosea acasă şi încărca pe computerul din sala de lectură. Acest lucru i-a permis lui Ioan să acceseze internetul şi să completeze toate sarcinile cerute de către colegii săi. A fost capabil să ia notiţe pe PDA şi să le citească în timpul liber, sau să le transfere pe computerul de acasă. Stenografierea unităţilor este, în mod particular, de succes. Lectorul i-a dictat toate pasajele, iar el i le-a recitit folosind PDA-ul cu Braille. Apoi, el a tipărit acestea la PC astfel că are înregistrarea scrisă a ceea ce a dobândit. Ioan a fost încântat de prietenia şi de atitudinea ‚poţi face’ a personalului colegiului, iar acum caută să îşi facă o carieră în scris.

Amintiţi-vă, experienţa dizabilităţii este foarte individualizată, iar persoanele cu aceleaşi dificultăţi pot avea nevoi diferite atunci când este vorba de realizarea unor ajustări pentru practică. Este foarte important să aveţi o discuţie cu însăşi persoana cu dizabilităţi despre nevoile ei particulare – şi soluţiile – ce pot fi luate.