Tom are o dificultăţi cu vorbirea semantică. Fiind copil, a trebuit să fie ajutat în clasă deoarece îi era dificil să se exprime şi găsea dificil găsirea cuvintelor corect sau pronunţarea lor corectă. Tom a participat la câteva cursuri la distanţă, dar considera eseurile ca fiind dificile, nu îi plăceau grupurile de lucru şi refuza să dea prezentări orale. Oricum îi plăcea matematica, astfel că a decis să participe  la un curs de bază, care spera să-l ajute să aplice pentru cursuri de liceu.

La colegiu, i s-a oferit acces la computer, scanner şi imprimantă. Totodată, a primit instrucţiuni cum să folosească computerul, lucru care i s-a părut de un real folos. L-a ajutat în proiectele sale şi cercetări. Colegiul oferea un sistem de ajutor în studiu, şi Tom consideră că este de un real folos şi îl ajută în lucrul scris. Oricum, Tom are abilităţi de computer foarte bune şi poate utiliza calculatorul foarte bine, problemele de matematică sunt adesea formulate în propoziţii, iar Tom are nevoie să se asigure că înţelege ce înseamnă cuvintele şi ce i se solicită în termeni de operaţii matematice. El apreciază ajutorul pe care îl primeşte de la profesorul de sprijin în camera de studiu.

 Amintiţi-vă, experienţa dizabilităţii este foarte individualizată, iar persoanele cu aceleaşi dificultăţi pot avea nevoi diferite atunci când este vorba de realizarea unor ajustări pentru practică. Este foarte important să aveţi o discuţie cu însăşi persoana cu dizabilităţi despre nevoile ei particulare – şi soluţiile – ce pot fi luate.