Condiţiile de sănătate (medicale) / Dizabilităţile nevăzute
Termenul de condiţii medicale include o mare varietate de diagnostice incluzând, spre exemplu, astmul, epilepsia, diabetul, durerea cronică şi afecţiuni ale inimii. Cei mai mulţi oameni au avut experienţa unei boli sau a alteia din când în când, dar aceasta a fost probabil temporară.
Scurta descriere a conditiilor de sanatate/dizabilitatilor nevazute
Descriere detaliata a conditiilor de sanatate/dizabilitatilor nevazute
Cum conditiile de sanatate/dizabilitati nevazute pot influenta invatarea, predarea si instruirea
Scurtă descriere a condiţiilor de sănătate medicale/dizabilităţi nevăzute
Termenul de condiţii medicale include o mare varietate de diagnostice incluzând, spre exemplu, astmul, epilepsia, diabetul, durerea cronică şi afecţiuni ale inimii. Cei mai mulţi oameni au avut experienţa unei boli sau a alteia din când în când, dar aceasta a fost probabil temporară. Unii oameni, totuşi, au stări permanente sau de lungă durată care au fost prezente de la naştere sau au fost dobândite pe parcursul vieţii. Efectele acestora depind de vârsta persoanei, de circumstanţe şi de natura condiţiilor şi/sau tratament.
Descrierea detaliată a condiţiilor medicale/dizabilităţilor nevăzute
Alergiile şi astmul
Un număr tot mai mare de persoane este afectat de unele forme de alergie sau de astm. In ceea ce priveşte astmul, Auditul Naţional pentru Astm 1999/2000 a constatat că cel puţin 1 din 25 de adulţi din Marea Britanie cu vârste începând de la 16 ani – peste 1.9 milioane de adulţi – prezintă simptome de astm necesitând tratament. Aproximativ 1 din 7 copii cu vârste cuprinse între 2 şi 15 ani (peste 1.5 milioane de copii) se estimează a avea simptome de astm. Acest lucru echivalează cu peste 3.4 milioane de oameni cu astm în Marea Britanie. Aceste cifre sunt mai mari decât în anii precedenţi, lucru susţinut de studii diferite care au arătat că astmul este în creştere. In Romania astmul bronsic afecteaza aproximativ 2.000.000 de persoane, dar numai 25 la suta dintre pacientii care sufera de astm sunt cunoscuti si monitorizati in centrele specializate.
Cei mai mulţi adulţi cu astm pot stabili metode de a-şi controla starea respectivă astfel încât să nu le afecteze viaţa zilnică. Ei cunosc reacţiile de declanşare posibile şi de aceea deseori pot preveni atacurile de astm. Totuşi, este necesar pentru colegii să se asigure că există proceduri adecvate pentru manevrarea substanţelor – denumite sensibilizatori respiratorii – care pot cauza astmul sau alte alergii, cei mai relevanţi pentru industrie fiind animale care generează alergii, chimicale si cauciuc latex.
Disosmie – deteriorarea simţului mirosului
O deteriorare a simţului mirosului este de obicei asociată cu înaintarea în vârstă, totuşi poate apărea şi la persoane tinere şi poate fi prezentă încă de la naştere.
În afară de necesitatea unor precauţii suplimentare pentru siguranţă în ceea ce priveşte detectarea fumului sau a gazului există şi nevoia de a compensa atunci când o persoană nu poate detecta mâncarea alterată.
Epilepsia
Epilepsia este cea mai comună condiţie neurologică din lume. Se estimează că în Marea Britanie 1 din 131 de persoane au epilepsie. Se consideră că 456.000 de persoane din Marea Britanie au epilepsie.
Epilepsia fotosensibilă este o boală rară în care crizele pot fi declanşate de flash-uri de lumini sau de lumini care pâlpâie sau de anumite forme şi tipare geometrice. Persoanele cu o astfel de boală vor reacţiona la lumini care pâlpâie între 5 şi 30 de ori pe secundă (5 – 30 Hz).
Societatea Naţională pentru Epilepsie din Marea Britanie dă sfaturi pentru angajatori cu privire la persoanele care au epilepsie. Literatura de specialitate a Societăţii stipulează că:
„Dacă cineva are epilepsie necontrolată va fi necesar să avem în vedere riscurile unui tip de atac la locul de muncă în prezenţa colegilor şi a clienţilor.”
În Romania sunt 300.000 de cazuri declarate de epilepsie, conform Asociaţiei Naţionale a Bolnavilor de Epilepsie din România.
În conformitate cu informaţiile societăţii, unele activităţi profesionale sunt inaccesibile pentru persoanele cu un istoric epileptic. Acestea sunt:
Predarea, ceea ce ar putea implica educaţia fizică, ştiinţa şi tehnologia, lucrul cu copii mici, posturi în închisori care ar implica un contact strâns cu cei întemniţaţi şi unele domenii de îngrijire a copilului. De asemenea, sunt incluse în această categorie alte profesii din cadrul Poliţiei şi al Armatei.
Fiecare dintre profesiile mai sus menţionate au reguli specifice, unele dintre ele permiţând acceptarea persoanelor care nu au avut atacuri pentru un număr specificat de ani şi nu au luat medicamente în perioada respectivă.
Alte ocupaţii listate ca fiind practicate cu dificultate chiar dacă nu există interdicţii statutare includ:
Piloţii, şoferii de ambulanţe, marinari comerciali, LGV, PCV sau şofer de taxi, conductor de tren şi servicii în armată, pompieri sau poliţie
De aceea există un drum bine bătătorit şi o acceptare a faptului că nu este numai perfect legitim dar şi o responsabilitate gravă în a exclude de la anumite profesii persoanele cu anumite tipuri de epilepsie.
Un alt domeniu care trebuie luat în considerare este deţinerea carnetului de şofer. În Marea Britanie reglementările actuale stipulează că o persoană trebuie să nu fi avut o criză (un atac) pentru o perioadă de un an, cu sau fără medicaţie pentru epilepsie pentru a obţine o licenţă de şofer Grupa 1 (maşini şi motociclete). Chiar dacă nu este esenţial pentru calificarea în această profesie, a nu putea conduce din cauza epilepsiei poate afecta cariera viitoare a cuiva.
Cum condiţiile medicale/dizabilităţile nevăzute au impact asupra învăţării, predării şi instruirii
Rutina
Boli cum ar fi durerile cronice, epilepsie sau boli psihice pot afecta în mod serios rutina zilnică a unei persoane. Sunt multe feluri în care acestea pot fi efectele secundare ale unei boli care cauzează dificultăţi. De exemplu, un individ poate fi predispus la oboseală sau stres sau o medicaţie specială poate cauza somnolenţă şi/ sau slabă concentrare.
Mediul înconjurător
Elevii pot fi afectaţi şi de mediul înconjurător ca de exemplu: elevii cu epilepsie, diabet sau astm. Pentru unii aceste boli cauzează dizabilităţi fizice sau senzoriale dar pentru mulţi alţii poate fi afectată de asemenea rezistenţa la oboseală. Aceasta înseamnă că este importantă planificarea activităţii distribuită echilibrat cu posibilitatea unor termene limită întârziate/ decalate. Această analiză este semnificativă în mod special atunci când elevii au depăşit timpul şi au nevoie să recupereze şi să facă faţă cerinţelor unor noii studii.
Înţelegerea
Persoanele cu astfel de boli s-ar putea să nu se vadă pe ei înşişi ca având o dizabilitate şi mulţi nu au specificat în cerere că au anumită nevoie. Ei s-ar putea să se fi confruntat anterior cu o prejudecată a celor din jurul lor ceea ce ar restricţiona divulgarea bolii lor. De aceea este deosebit de important ca profesorii şi institutorii să fie înţelegători cu elevii ce au dizabilităţi ascunse sau condiţii medicale.
